Acum 100 de ani, pe 11 ianuarie 1922, insulina a fost folosită pentru prima dată la un om pentru a trata diabetul. Leonard Thompson, un băiat de 14 ani aflat pe moarte din cauza diabetului de tip 1, a devenit prima persoană care a primit o injecție cu insulină. În 24 de ore, nivelurile periculos de ridicate ale zahărului din sânge ale lui Leonard au scăzut, dar el a dezvoltat un abces la locul injectării și încă avea niveluri ridicate de cetone. Se pare că prima doză a lui Thompson a avut o impuritate care i-a provocat acestuia o reacție alergică.
Biochimistul James Bert Collip a lucrat zi și noapte la purificarea și mai mult a extractului. Collip se alăturase în decembrie 1921 grupului de medici și cercetători care descoperiseră insulina, format din Sir Frederick G. Banting, Charles H Best și J. J. R. Macleod de la Universitatea din Toronto. Rolul biochimistului era de a lucra la purificarea insulinei, astfel încât să fie suficient de sigură pentru a fi testată pe oameni. Cu ajutorul lui s-a dezvoltat o formă mai concentrată și mai pură de insulină, de data aceasta din pancreasul bovinelor.
La 23 ianuarie 1922, Leonard a primit o a doua injecție. De data aceasta a fost un succes complet, nivelurile de zahăr din sângele acestuia devenind aproape normale, fără efecte secundare evidente. Pentru prima dată în istorie, diabetul de tip 1 nu a fost o condamnare la moarte.
Înainte de descoperirea insulinei și începerea tratamentului injectabil, persoanele cu diabet de tip 1 nu supraviețuiau mai mult de câteva săptămâni sau luni cu boala. După cele 2 injecții cu insulină, starea adolescentului canadian Leonard Thompson s-a îmbunătățit dramatic, el trăind ulterior încă 13 ani cu injecții zilnice de insulină, înainte de a muri de tuberculoză.
Universitatea din Toronto a dat imediat licență companiilor farmaceutice pentru a produce insulină, fără drepturi de autor. Până în 1923, insulina a devenit disponibilă pe scară largă, salvând nenumărate vieți în întreaga lume.
Banting și Macleod au primit Premiul Nobel pentru Medicină (se spune că Banting și-ar fi împărțit jumătate din banii de premiu cu Best, iar Macleod i-ar fi împărțit cu Collip). Până în prezent, este încă cea mai rapidă decernare a unui Premiu Nobel după anunțarea unei descoperiri medicale.